Facultatea de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu a marcat 50 de ani de la înființarea învățământului superior ingineresc sibian, un moment aniversar care a celebrat un parcurs de evoluție academică, formare a specialiștilor și colaborare între mediul universitar, comunitate și industrie.
Evenimentul, prezidat de prof. univ. dr. ing. Maria Vințan, decanul Facultății de Inginerie, a reunit conducerea universității, prin participarea rectorului universității, prof. univ. dr.habil. Sorin Radu, a președintelui Senatului, prof.univ.dr.ing. Gabriel Racz a membrilor Consiliului de Administrație al ULBS, a șefilor de departamente din cadrul Facultății de Inginerie și a membrilor comunității universitare din cadrul facultății.

Un reper emoționant în cadrul ceremoniei l-a constituit evocarea personalităților academice trecute în neființă, de ale căror nume se leagă începuturile învățământului ingineresc la Sibiu și în memoria cărora comunitatea a păstrat un moment de reculegere. Marcarea etapelor importante din istoria facultății a fost completată de prezența la pupitrul vorbitorilor a foștilor decani ai facultății, retrași acum din activitate.

Reuniunea a beneficiat și de participarea prof.univ. dr. Cristian Doicin, decanul Facultății de Inginerie Industrială și Robotică din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București și președinte al ARACIS, precum și a prof. univ. dr. Tiberiu Dobrescu, președintele Autorității Naționale pentru Calificări, alături de reprezentanți ai facultăților de profil din țară.
Întâlnirea a oferit prilejul de a rememora principalele etape din istoria facultății, de a evidenția contribuția acesteia la dezvoltarea comunității academice din Sibiu și de a reafirma importanța colaborării dintre universitate și industrie în formarea viitorilor ingineri, în dezvoltarea proiectelor comune și în conectarea educației universitare la transformările tehnologice și la cerințele pieței muncii. În acest sens, salutăm prezența la acest eveniment aniversar a reprezentanților companiilor AUMOVIO, COMPA, Rheinmetall Automecanica Mediaș, ODU, Heckler România, Raiffeisen Bank. Banca Transilvania, NTT Data, Visma Software, IFM, Bertrandt România, Fritzmeier Engineering SRL, NXP Semiconductors Romania, Antolin Sibiu, Euchner SRL, Kromberg&Schubert Romania și ATOSS.

Istoria Facultății de Inginerie începe la 1 iulie 1976, când a fost înființat Institutul de Învățământ Superior din Sibiu, în structura căruia funcționau  Facultatea de Filologie și Istorie, Facultatea de Drept Economic și Administrativ și nou-înființata Facultate de Mecanică. Aceasta din urmă și-a deschis porțile la 15 septembrie 1976, festivitatea inaugurală desfășurându-se în aula A16, situată la primul etaj al clădirii de pe strada Ioan Rațiu nr. 5-7. În primii ani, dezvoltarea facultății s-a bazat pe experiența cadrelor didactice venite din importante centre universitare tehnice ale țării – Cluj-Napoca, București și Timișoara – precum și din institute de cercetare și din industria românească. În 1984, ca urmare a reorganizării învățământului superior, Institutul de Învățământ Superior din Sibiu s-a transformat în Institutul de Subingineri, subordonat Institutului Politehnic din Cluj-Napoca. În anul 1989, învățământul superior sibian funcționa cu o singură facultate, Facultatea de Mecanică, având șase specializări și peste 1.700 de studenți. Un moment decisiv în evoluția instituției a fost anul 1990, când activitatea universitară din Sibiu a fost reluată în noua structură academică, iar Facultatea de Mecanică s-a transformat în Facultatea de Inginerie, devenind parte a Universității din Sibiu. În cadrul primului an universitar al noii structuri, 1990–1991, au fost inaugurate cursurile a cinci facultăți, printre care și Facultatea de Inginerie.

De-a lungul celor cinci decenii, Facultatea de Inginerie a evoluat constant, adaptându-și oferta educațională și consolidându-și relațiile cu mediul socio-economic. Astăzi, facultatea gestionează 17 programe de studii universitare de licență și 14 programe de studii universitare de masterat, oferind un cadru de pregătire academică orientat spre competențe tehnice, inovare și aplicarea cunoștințelor în contexte profesionale reale.

Marcarea celor 50 de ani de istorie a Facultății de Inginerie a reprezentat atât un prilej de recunoaștere a contribuției generațiilor de profesori, cercetători, studenți și absolvenți, cât și o oportunitate de a privi spre viitor. Cu o tradiție construită prin perseverență și adaptare, Facultatea de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu își reafirmă angajamentul pentru educație de calitate, cercetare și inovare, precum și pentru dezvoltarea unor parteneriate durabile cu întreaga comunitate.

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) a găzduit, în perioada 8–10 octombrie reuniunea Consorțiului Universitaria, care a adus împreună peste 100 de participanți din nouă universități din România.

Sibiul a devenit, timp de trei zile, un punct de întâlnire pentru reprezentanții conducerilor unor importante universități din România. Găzduită de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, reuniunea Consorțiului Universitaria a reunit rectori, președinți ai senatelor universitare, prorectori, directori generali administrativi, lideri sindicali și reprezentanți ai studenților, într-un dialog despre provocările actuale ale învățământului superior.

Alături de universitatea gazdă, la întâlnire au participat reprezentanți ai Universității din București, Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Academiei de Studii Economice din București, Universității de Vest din Timișoara, Universității din Craiova, Universității „Dunărea de Jos” din Galați și Universității „Ovidius” din Constanța.

Finanțarea educației și cercetării, printre principalele teme

Unul dintre mesajele centrale ale reuniunii de la Sibiu a vizat necesitatea asigurării unei finanțări predictibile pentru universități. Reprezentanții Consorțiului Universitaria au solicitat rezolvarea rapidă a crizei politice și formarea unui guvern care să poată aborda inclusiv problemele urgente din educație, precum blocarea concursurilor și rectificarea bugetară.

Totodată, universitățile au subliniat importanța aprobării la timp a bugetului pentru 2027, astfel încât instituțiile de învățământ superior să își poată planifica activitățile curente și proiectele de cercetare fără întârzieri care afectează funcționarea și dezvoltarea instituțională.

Cercetarea și inovarea au ocupat, de asemenea, un loc important în dezbateri. Consorțiul solicită autorităților române să se implice activ în negocierile europene privind finanțarea cercetării pentru perioada 2028–2034 și să valorifice expertiza specialiștilor din universități.

Potrivit datelor prezentate în comunicatul Consorțiului, România a alocat cercetării și dezvoltării doar 0,46% din PIB în 2024, comparativ cu media Uniunii Europene de 2,24%.

În acest context, reprezentanții universităților susțin continuarea și consolidarea programului „Centre de Excelență”, precum și corelarea finanțării publice cu performanța științifică, rezultatele evaluărilor și capacitatea instituțiilor de a genera impact prin cercetare.

Evaluarea universităților și criterii mai clare pentru finanțare

Un alt subiect important a fost evaluarea performanței în cercetare și diferențierea misiunilor asumate de universități. Consorțiul susține ca rezultatele evaluării să reflecte profilul fiecărei instituții, fie că este vorba despre cercetare avansată, cercetare și educație sau educație.

În ceea ce privește studiile doctorale, participanții consideră necesare criterii mai riguroase de organizare și evaluare, care să țină cont de existența unui personal academic calificat și stabil, precum și de infrastructura de cercetare disponibilă.

Reprezentanții Consorțiului au anunțat, de asemenea, intenția de a propune criterii transparente și echitabile pentru repartizarea locurilor finanțate de la bugetul de stat la programele de licență, masterat și doctorat, cu accent pe performanță. Pentru finanțarea complementară aferentă anului 2027, aceștia propun un mecanism prin care 50% din finanțarea suplimentară să fie repartizată în funcție de numărul studenților fizici finanțați de la buget, iar cealaltă jumătate în funcție de numărul cadrelor didactice și de cercetare angajate cu normă întreagă.

Burse, servicii pentru studenți și formarea cadrelor didactice

Agenda reuniunii a inclus și probleme care influențează direct experiența studenților și funcționarea universităților. Consorțiul solicită clarificarea criteriilor medicale pentru acordarea burselor sociale, finanțarea centrelor de consiliere și orientare în carieră, precum și majorarea subvențiilor pentru cămine și cantine, în raport cu costurile de funcționare.

În același timp, universitățile cer consultarea reală a instituțiilor de învățământ superior în procesul de revizuire a programelor de formare a personalului didactic, atât pentru mediul preuniversitar, cât și pentru cel universitar. Printre propuneri se numără recunoașterea competențelor dobândite prin programe de formare și prin experiența anterioară de predare.

Un alt punct abordat a fost echitatea salarială în educație, Consorțiul solicitând o poziționare corespunzătoare a sectorului în raport cu celelalte familii ocupaționale, în considerarea rolului său în dezvoltarea economică și socială.

ULBS, gazdă a dezbaterilor organizate în cadrul reuniunii

Prin organizarea reuniunii Consorțiului Universitaria, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a găzduit un dialog național privind direcțiile de dezvoltare ale învățământului superior, provocările de finanțare și rolul universităților în cercetare și inovare.

Consorțiul Universitaria se reunește bianual, timp de trei zile, în cadrul unui program care cuprinde sesiuni de discuții tematice organizate de universitatea gazdă. Participanții la întâlnirea găzduită anul acesta de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu au luat parte și la o vizită a Campusului Dual, recent inaugurat. Aceasta este cea de-a doua întâlnire a Consorțiului Universitaria  organizată la Sibiu, după cea găzduită în urmă cu patru ani.

Comunicatul de presă al reuniunii Consorțiului Universitaria, 8-10 octombrie 2026, este disponibil aici:

Comunicat de presă Consorțiul Universitaria

Înscrierile la FORTHEM Researcher Grand Prix s-au încheiat, iar pe 12 octombrie este momentul să aflăm cine va reprezenta Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu la finala organizată de Universitatea din Opole, în Polonia.

Pe 21 octombrie 2026, fiecare universitate membră a Alianței FORTHEM va fi reprezentată în finala competiției de un doctorand, care își va prezenta cercetarea în fața unui public internațional.

Cine sunt, în ordine alfabetică, cei cinci participanți din semifinala organizată de ULBS?

Claudia Anghel, 46, doctorandă în domeniul Medicină, își concentrează cercetarea asupra terapiei electroconvulsive, analizând eficiența și percepția acestei metode în tratamentul tulburărilor psihiatrice rezistente la tratament.

Dan Boldea, 30, doctorand în domeniul Teatru, cercetează teatrul Verbatim, explorând modul în care fragmente din conversații reale pot fi transformate în spectacol de teatru.

Emöke Boldizsár, 45, doctorandă în domeniul Teatru, explorează în teza sa modul în care multilingvismul influențează munca actorilor și procesul artistic.

Alexandra Moldovan, 28, doctorandă în domeniul Filologie, cercetează barierele cu care se confruntă traducătorii cu deficiențe de vedere în parcursul lor profesional și modul în care aceștia navighează aceste provocări în carieră.

Radu Anton Moldovan, 25, cercetător în domeniul Cibernetică și Statistică, analizează riscul investițiilor în România, abordând problematica din perspectiva cercetării asupra riscului și proceselor investiționale.

În cadrul semifinalei, fiecare candidat va susține o prezentare de patru minute despre proiectul său de cercetare, în fața unui public divers și a unui juriu format din prof. univ. dr. Mihaela Herciu, director Consiliul Studiilor Universitare de Doctorat, Alin Pepenar, doctorand al Facultății de Științe și concurent al competiței organizate în 2025 și Anamaria Aldea, membră a organizației Youth Division. Evenimentul, organizat în sala Multimedia Hub (Bulevardul Victoriei 5-7), va fi moderat de dr. Oana Marin de la Facultatea de Litere și Arte a ULBS.

FORTHEM Researcher Grand Prix este o competiție dedicată doctoranzilor din cele nouă țări ale Alianței Universitare Europene FORTHEM, organizată sub forma unui „show de talente”. Formatul evenimentului îi provoacă pe doctoranzi să își prezinte cercetarea academică în fața publicului într-un mod atractiv și accesibil, contribuind astfel la dezvoltarea abilităților de comunicare și popularizare a științei. Anul acesta, competiția se află la cea de-a doua ediție. 

Vă invităm să fiți alături de concurenții ULBS și să descoperiți proiectele de cercetare ale celor cinci doctoranzi care intră în competiție pentru a reprezenta Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu la FORTHEM Researcher Grand Prix 2026 !

Sibiul face un pas important în dezvoltarea învățământului profesional și tehnic, prin inaugurarea Campusului pentru învățământ dual, o investiție în valoare totală de 123,7 milioane de lei, realizată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul, cu o durată de implementare de 36 de luni, a fost finanțat prin programul-pilot pentru dezvoltarea consorțiilor integrate pentru învățământ dual, în cadrul PNRR, Pilonul VI – Politici pentru noua generație, Componenta C15 – Educație. Investiția urmărește dezvoltarea unui sistem educațional conectat la realitățile economice și la cerințele angajatorilor, prin parteneriate între instituțiile de învățământ, administrația publică și operatorii economici. Valoarea contractului acoperă construcția campusului profesional dual integrat, liceal și universitar, digitalizarea laboratoarelor de pregătire practică, dar și granturile pentru dezvoltarea învățământului dual.

Inițiatorul proiectului este Consorțiul pentru Învățământ Dual – PRODUAL, coordonat de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Din acest Consorțiu, pe lângă ULBS, mai fac parte Primăria Municipiului Sibiu, Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, Liceul Tehnologic „Avram Iancu” Sibiu, Liceul Tehnologic „Henri Coandă” Sibiu, Colegiul Tehnic Energetic Sibiu, Colegiul Economic „George Barițiu” Sibiu, Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară „Terezianum” Sibiu, Colegiul „Școala Națională de Gaz” Mediaș și Liceul Tehnologic Automecanica Mediaș. Operatorii economici parteneri în acest consorțiu sunt companiile: AUMOVIO, Compa S.A., Marquardt Schaltsysteme S.C.S., ODU Romania Manufacturing S.R.L. din Sibiu, Rheinmetall Automecanica din Mediaș și respectiv Solina S.R.L. din Alba-Iulia. Campusul pentru învățământul dual urmărește să consolideze legătura dintre mediul educațional și mediul industrial, oferind tinerilor elevi și studenți oportunități de formare profesională relevante, iar angajatorilor acces la viitori specialiști pregătiți pentru cerințele industriei.

„Sibiul este un oraș vibrant, care merită să intre într-o nouă etapă de dezvoltare. Prin crearea acestui hub atât de complex destinat învățământului dual, un centru care conectează mediul de afaceri cu cel academic, universitatea se poziționează ca un liant între instituții și mediul privat. Am reușit, ca prin finanțare europeană, sǎ construim la Sibiu un sistem educativ complex și performant , în beneficiul tinerelor generații. Mulțumim pentru întreaga colaborare Primăriei Municipiului Sibiu, doamnei primar Astrid Cora Fodor, constructorului CON-A și partenerilor din Consorțiul pentru învățământul dual – PRODUAL. Campusul reprezintă de fapt o investiție în competențele și viitorul comunității”, a spus  prof. univ. dr. Sorin Radu, rectorul ULBS.

„Sibiul are deja o experiență solidă în învățământul dual, începând implementarea lui încă din 2008, la inițiativa mediului de afaceri și în beneficiul elevilor. Am înțeles că o meserie este pentru mulți baza unui trai decent, iar pentru economia Sibiului, mâna de lucru calificată și suficientă a fost unul dintre atuurile care au contat pentru investitori. Sper ca acest Campus să fie oportunitatea pe care o așteptau elevii si studenții și că tot mai mulți se vor orienta și către o meserie tehnică. Pentru mediul de afaceri știu că acest Campus va fi o resursă importantă de forță de muncă. Pentru Universitate și pentru liceele tehnice, Campusul înseamnă o dezvoltare în direcția bună. Pentru oraș, aceste facilități înseamnă o nouă investiție în educația adaptată prezentului. Un tânăr care învață o meserie astăzi își poate construi un viitor aici, acasă, în Sibiu – deci e și modul nostru de a ne păstra tinerii. Felicitări și mulțumiri conducerii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu pentru gestionarea impecabilă a proiectului. Felicitări constructorului CON-A pentru calitatea lucrărilor și execuția rapidă, un mod de a lucra cu care, de altfel, ne-au obișnuit, precum și proiectantului care a conceput acest Campus. Mulțumiri partenerilor din Consorțiu care au susținut proiectul, precum și instituțiilor avizatoare, a căror cooperare a fost esențială în realizarea construcției în timpul foarte scurt.” (Astrid Fodor, Primarul Municipiului Sibiu)

Campusul Dual se întinde pe o suprafață de aproximativ 2 ha și cuprinde clădiri, terenuri de sport, spații verzi și parcări. Corpul de clădire destinat activităților educaționale dispune de 14 laboratoare dintre care trei de tip hală, trei dotate cu echipamente din domeniul informaticii și proiectării asistate de calculator și patru săli de curs, fiecare având capacități cuprinse între 50 și 80 de locuri. Laboratoarele sunt dedicate unor domenii precum mecatronică, robotică, electronică, sisteme de producție digitale, automatizări industriale, ingineria materialelor. Aceste facilități vor permite desfășurarea unor activități aplicate pe echipamente similare celor utilizate în industrie. Complexul mai dispune de un amfiteatru cu peste 190 de locuri și un spațiu multifuncțional. De asemenea, campusul dispune de un cămin cu o capacitate de 57 de camere duble, 8 apartamente și 4 camere pentru persoane cu dizabilități. Dincolo de spațiile dedicate educației, complexul se remarcă prin facilitățile care contribuie la un stil de viață modern și la utilizarea eficientă a resurselor. Clădirile sunt dotate cu panouri fotovoltaice și pompe de căldură, soluții menite să susțină eficiența energetică și reducerea impactului asupra mediului, toate cele patru corpuri de clădire fiind clasificate in clasa A sau A+ de eficiență energetică.

„Ne-am dorit ca prin acest proiect să oferim elevilor și studenților noștri acces la un sistem educațional modern, adaptat cerințelor actuale ale pieței muncii. Întreg campusul oferă acces la tehnologii moderne utilizate în industrie precum și spații de co-working, de cazare și de recreere, care vin să întregească oferta educațională pentru sistemul de învățământ liceal și universitar dual.”, a spus prof. univ. dr. ing. Sever-Gabriel Racz, managerul proiectului.

Biblioteca și zonele de studiu oferă un cadru adecvat pentru învățare și dezvoltare personală, în timp ce cantina, amenajată la standarde moderne, răspunde nevoilor cotidiene ale elevilor și studenților. Căminul asigură condiții de cazare pentru tineri, facilitând accesul la educație și participarea la programele de formare duală. Infrastructura exterioară completează facilitățile campusului, fiind prevăzute parcări cu o capacitate totală de peste 140 de locuri. De asemenea, campusul beneficiază de două terenuri de sport, unul de fotbal și unul multifuncțional. Prezența bicicletelor electrice aflate la dispoziția studenților încurajează, la rândul lor, mobilitatea alternativă.

„La 20 de ani, poate nu avem încă toate răspunsurile pentru viitorul nostru, dar avem nevoie de locuri și de oameni care să ne dea încredere că putem reuși. Iar faptul că astăzi avem la Sibiu un campus atât de bine dotat, unde putem învăța în condiții moderne, înseamnă foarte mult pentru noi” (Ana Ispas, studentă in anul II la specializarea Mecatronică dual, la Facultatea de Inginerie din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu).

Căminul studențesc al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu s-a redeschis la 1 octombrie pentru studenții facultății, după ce s-a aflat, timp de doi ani, într-un amplu proces de reabilitare și modernizare.

Redeschiderea căminului la începutul noului an universitar reprezintă un moment de bucurie pentru comunitatea academică teologică sibiană, noul spațiu cu o capacitate de cazare de 81 de locuri fiind pus sub ocrotirea Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop și a Sfântului Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, doi sfinți care au fost studenți ai facultății în perioada 1929-1933, respectiv 1932-1936.

Lucrările de reabilitare și modernizare au fost realizate cu purtarea de grijă și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, de către firma S.C. Bousix People Hermannstadt S.R.L.,reprezentată de domnul Martin Nicolae. La concretizarea acestui proiect au contribuit protopopii și preoții Arhiepiscopiei Sibiului, în mod deosebit prin implicarea parohiilor Brașov-Triaj, Brașov-Blumăna 3 și Bran-Poarta, precum și prin sprijinul oferit de mănăstirile Turnu Roșu și Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus.

Un sprijin substanțial a fost acordat, de asemenea, de către Secretariatul de Stat pentru Culte, SNTGN Transgaz, Klinker Ro-Imp, precum și de alți ctitori și binefăcători care s-au implicat în realizarea acestui proiect dedicat formării viitorilor slujitori ai Bisericii. Universitatea „Lucian Blaga din Sibiu va prelua în administrare Căminul Facultății de Teologie, prin bunăvoința Mitropoliei Ardealului.

Cu prilejul dezvelirii plăcii inaugurale la începutul noului an universitar, studenților, părinților profesori și cadrelor didactice le-au fost adresate gânduri de binecuvântare și rugăciune de către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu, alături de soborul de preoți prezenți la acest moment solemn.
„Preacucernici părinți profesori, domnilor profesori, dragi studenți, la începutul unui nou an universitar, vă încredințăm cu dragoste și rugăciune în mâna lui Dumnezeu, a Maicii Domnului și a celor doi sfinți ocrotitori ai acestui cămin, rugându-I să vă dăruiască sănătate, luminare a minții, putere de muncă și pace sufletească. Fie ca acest an să fie un timp al cunoașterii, al creșterii și al întâlnirilor care zidesc, iar osteneala voastră să rodească în folosul vostru, al întregii societăți și al bisericii. Vă dăruim, la acest început de an universitar, căminul studențesc refăcut și modernizat, cămin pus sub ocrotirea celor doi sfinți care au fost studenți ai facultății, Sf. Cuv. Mărt. Arsenie de la Prislop și Sf. Cuv. Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus. Cu părintească dragoste, vă binecuvântăm și ne rugăm ca Dumnezeu să vă călăuzească pașii, să vă întărească în tot lucrul bun și să vă dăruiască un an universitar cu bucurie, împliniri și rod bogat. Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă lumineze!”, a rostit Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu cu acest prilej.

La început de an universitar, Echipa Centrului de Servicii Integrate pentru Studenți SmartHub ULBS reia activitățile din Programul Integrat de Dezvoltare și Orientare în Carieră, structurat în trei campanii:

• SMARTSTART – pentru studenții din anul I
• SMARTGROW – pentru studenții din anii intermediari
• SMARTFUTURE – pentru studenții din anii terminali

Programul include evaluări psihologice și profesionale, ateliere tematice, dezvoltare personală și orientare în carieră.

Studenții interesați se vor putea înscrie direct accesând linkurile de înscriere specifice fiecărei campanii:

SMARTSTART- https://forms.gle/HRZACmkr6A5CkA3w6
SMARTGROW- https://forms.gle/DoNrjCyrPh9aJNUV8
SMARTFUTURE- https://forms.gle/K4CcmXkf9imaQiF36

În urma înscrierilor studenții vor fi preluați de coordonatorii de campanie și vor demara programul specific fiecărei campanii.

Centrul SmartHub este alături de studenții ULBS în susținerea stării de bine, creșterea performanței academice și pregătirea tranziției spre piața muncii!

Proiectul european HUBS4BUILD Circularity Hubs for a Bio-based and Resilient Built Environment, finanțat prin programul Horizon Europe, își lansează misiunea de a demonstra,implementa și extinde soluții circulare prin dezvoltarea unei rețele de hub-uri regionale permanente și replicabile pentru circularitate, care integrează lanțurile valorice ale bioeconomiei circulare și ale construcțiilor circulare.
Mediul construit este responsabil pentru aproximativ 40% din consumul de energie al Uniunii Europene și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, în timp ce sectorul construcțiilor, încă predominant liniar, se confruntă cu o fragmentare semnificativă a activităților și cu o cooperare insuficientă între actorii implicați – de la furnizorii de materiale și producători până la utilizatori și operatorii responsabili de gestionarea materialelor la sfârșitul ciclului de viață.
Alternativele circulare întâmpină dificultăți în a deveni competitive din cauza unor factori precum lipsa unor standarde armonizate la nivel european, stimulentele financiare insuficiente, costul relativ redus al materialelor virgine și accesul limitat la tehnologii viabile economic pentru procesarea unor fluxuri diversificate de deșeuri. În același timp, costurile mai ridicate asociate activităților de dezasamblare, recuperare și reutilizare limitează extinderea acestor practici.
„Credem că viitorul construcțiilor se află în resursele pe care regiunile le dețin deja. Ambiția noastră este de a transforma biomasa și deșeurile locale în materiale de construcții performante, generând valoare durabilă din punct de vedere ecologic, social și economic.”- Dr. George Ntalos, coordonatorul proiectului, University of Thessaly – UTH.

13 hub-uri regionale pentru accelerarea tranziției către circularitate.
HUBS4BUILD va dezvolta și testa un model de transformare regională fundamentat pe date, viabil financiar și replicabil, care va sprijini comunitățile în transformarea resurselor locale subutilizate în produse și materiale cu valoare adăugată și amprentă redusă de carbon.
Proiectul va co-proiecta 13 hub-uri în 13 țări europene, implicând aproximativ 500 de actori locali din cadrul modelului cvadruplu helix – autorități publice, mediul academic și de cercetare, sectorul privat și societatea civilă – pentru a se asigura că soluțiile dezvoltate sunt adaptate specificului regional și beneficiază de acceptare socială.
HUBS4BUILD va contribui la inovarea și validarea unui portofoliu de 9 produse de construcții pe bază de bioresurse, inclusiv soluții de termoizolație obținute din fluxuri de deșeuri și materiale provenite din activități de construcție și demolare. Soluțiile vor fi implementate în 13 contexte operaționale distincte, prin dezvoltarea unor parteneriate public-private-comunitare.
Proiectul urmărește, de asemenea, valorificarea a aproximativ 700 de tone de deșeuri locale și formarea profesională a aproximativ 200 de specialiști locali.

Lansarea oficială a proiectului HUBS4BUILD are loc în perioada 28–30 septembrie 2026, la Kozani, Grecia, în cadrul întâlnirii de tip Kick-off Meeting, care va reuni partenerii europeni implicați în proiect.
Evenimentul va marca începutul oficial al implementării HUBS4BUILD și va oferi cadrul pentru coordonarea consorțiului, stabilirea procedurilor de lucru, clarificarea responsabilităților și planificarea primelor activități, obiective, jaloane și rezultate ale proiectului. Întâlnirea de lansare va constitui, totodată, un prim moment important pentru consolidarea colaborării dintre cele 13 hub-uri regionale și pentru definirea mecanismelor de cooperare și transfer de cunoștințe între acestea.
Pentru România, participarea la această reuniune marchează începutul operațional al activităților hub-ului demonstrativ coordonat de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS).

România – un hub demonstrativ construit în jurul resurselor bioeconomice locale

România se numără printre cele patru țări care găzduiesc hub-uri demonstrative de referință în cadrul proiectului, alături de Grecia, Spania și Țările de Jos.
În România, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) are un rol central în dezvoltarea hub-ului demonstrativ românesc, valorificând expertiza universitară și de cercetare în
domeniul agriculturii regenerative, bioeconomiei, dezvoltării rurale, utilizării sustenabile a resurselor biologice și inovării pentru dezvoltare regională.
Hub-ul românesc este dezvoltat în cadrul unui parteneriat care reunește actori cu competențe complementare:
– Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) – liderul român și partener academic și de cercetare;
– Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM) – partener instituțional relevant pentru conectarea proiectului cu realitățile și resursele zonelor montane;
– Asociația Agricolă „Țara Loviștei” – partener reprezentativ pentru comunitățile agricole și pentru valorificarea resurselor locale din zona montană;
– Eco Friendsheep SRL, județul Argeș – partener din mediul privat, cu experiență în valorificarea lânii și dezvoltarea de soluții de izolație pe bază de fibre de lână.
Prezența acestor organizații în cadrul hub-ului românesc creează premisele unei abordări integrate, care conectează cercetarea universitară, sectorul agricol, comunitățile montane, mediul de afaceri și instituțiile publice. Participarea acestor entități este confirmată și de fișa oficială a proiectului în baza de date CORDIS a Comisiei Europene.

Lâna de Țurcană – o resursă locală pentru bioeconomia circulară
Abordarea românească pornește de la o premisă fundamentală a economiei circulare: resursele locale insuficient valorificate pot deveni materii prime pentru produse inovatoare și pentru noi lanțuri valorice regionale.
Un exemplu reprezentativ îl constituie lâna de oaie Țurcană, o resursă biologică importantă pentru România și cu potențial de valorificare în cadrul bioeconomiei circulare.
În cadrul HUBS4BUILD, lâna de Țurcană este analizată din perspectiva posibilității de a fi integrată într-un lanț valoric circular pentru materiale de construcții biobazate, prin
conectarea producătorilor locali de lână cu activitățile de colectare, sortare, tratare, procesare și transformare a fibrelor în materiale cu potențial de utilizare în construcții.

Valorificarea acestei resurse poate contribui la dezvoltarea unor materiale termoizolante pe bază de fibre naturale, concomitent cu crearea unor noi oportunități de valorificare economică pentru comunitățile rurale și cu reducerea pierderilor de resurse.
Implicarea Eco Friendsheep SRL aduce în cadrul hub-ului românesc expertiză din sectorul privat privind procesarea și valorificarea lânii pentru produse de izolație. Compania dezvoltă soluții pentru transformarea lânii într-un material destinat izolației termice și fonice, ceea ce creează o legătură directă între resursa agricolă locală și aplicațiile din sectorul construcțiilor.

De la resursa agricolă la material de construcții

Modelul propus pentru hub-ul românesc urmărește conectarea mai multor verigi ale lanțului valoric: fermier → colectarea și sortarea lânii → tratarea și procesarea fibrelor →dezvoltarea materialului biobazat → testarea performanței → aplicații în construcții → reutilizare/reciclare.
Această abordare urmărește să creeze o legătură funcțională între sectorul agricol și sectorul construcțiilor, demonstrând modul în care principiile bioeconomiei circulare pot genera noi oportunități economice pentru zonele rurale și pot contribui la reducerea presiunii asupra resurselor naturale.
În acest context, lâna de Țurcană poate deveni mai mult decât un subprodus agricol: ea poate reprezenta punctul de plecare pentru un nou lanț valoric regional, în care o resursă locală este transformată într-un material cu potențial de utilizare în construcții, contribuind la obiectivele de eficiență a resurselor, reducere a deșeurilor și decarbonizare.

Rolul ULBS în dezvoltarea hub-ului românesc

Prin implicarea sa în HUBS4BUILD, ULBS contribuie la conectarea cercetării și inovării universitare cu nevoile reale ale comunităților și ale economiei regionale.
Universitatea va sprijini procesul de identificare și caracterizare a resurselor locale, dezvoltarea și evaluarea soluțiilor, analiza performanței tehnice și a fezabilității economice, precum și implicarea actorilor regionali în procesul de co-creare.
O atenție deosebită va fi acordată dezvoltării unui ecosistem regional de inovare, în care cercetători, fermieri, procesatori, întreprinderi, autorități publice și organizații ale societății civile să poată colabora pentru dezvoltarea unor soluții adaptate specificului local.
Prin această abordare, hub-ul românesc va funcționa ca un laborator regional pentru demonstrarea și validarea soluțiilor de circularitate, iar experiența dobândită în regiunea
Sibiu și în zonele montane partenere va contribui la evaluarea posibilității de transfer și replicare a soluțiilor în alte regiuni europene.

De la Sibiu către Europa
Cele patru hub-uri demonstrative din Grecia, Spania, Țările de Jos și România reprezintă centrele de inovare ale proiectului și vor furniza date privind performanța tehnică, viabilitatea economică și acceptarea socială a soluțiilor dezvoltate.
În România, experiența bazată pe valorificarea lânii de Țurcană și pe integrarea resurselor agricole locale în lanțurile valorice ale construcțiilor poate contribui la dezvoltarea unui model relevant pentru alte regiuni europene caracterizate prin existența unor resurse biologice locale insuficient valorificate.
Cele cinci hub-uri de replicare din Austria, Cipru, Ungaria, Ucraina și Serbia vor testa adaptabilitatea și robustețea metodologiei dezvoltate, contribuind la extinderea soluțiilor dincolo de regiunile inițiale de demonstrare.

HUBS4BUILD va dezvolta, de asemenea, o Metodologie de Twinning bancabilă (Bankable Twinning Methodology)și o Rețea a Replicatorilor (Replicators Network), în colaborare
cu Circular Regions and Cities Initiative (CCRI) și alte inițiative europene relevante.
Prin conectarea resurselor locale cu cercetarea, inovarea, antreprenoriatul și politicile publice, HUBS4BUILD urmărește să demonstreze că tranziția către un mediu construit circular și rezilient poate începe de la nivel regional, pornind de la resursele pe care comunitățile le dețin deja.
În cazul României, lâna de Țurcană ilustrează această filosofie: o resursă locală, regenerabilă și insuficient valorificată poate deveni baza unui nou lanț valoric, capabil să
conecteze agricultura, bioeconomia circulară, inovarea și construcțiile sustenabile.

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS)
Persoană de contact: Cristina-Anca DANCIU
Funcție: Responsabil proiect / reprezentant ULBS în HUBS4BUILD
E-mail: cristina.danciu@ulbsibiu.ro

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a participat la întâlnirea Alianței FORTHEM organizată săptămâna trecută la Universitatea din Agder, în Norvegia. Peste 100 de reprezentanți ai universităților partenere au discutat rezultatele obținute și prioritățile pentru perioada următoare. Evenimentul a avut loc după confirmarea continuării finanțării prin programul Erasmus+, marcând începutul unei noi etape în dezvoltarea Alianței.
Găzduită de Universitatea din Agder, reuniunea le-a oferit reprezentanților celor nouă universități partenere ocazia de a analiza progresele înregistrate în educație, cercetare, mobilitate academică și implicare în comunitate. La eveniment au fost prezenți trei dintre rectorii universităților membre FORTHEM: Sunniva Whittaker, rectorul Universității din Agder, prof. univ. dr. Sorin Radu, rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și Vincent Thomas, președintele Universității Bourgogne Europe.
Din delegația ULBS au mai făcut parte prof. univ. dr. Andrei Terian, prorector ULBS, prof. univ. dr. Ana Maria Acu, lect. univ. dr. Delia Stefenel (director al Direcției de Relații Internaționale – DRI), conf. univ. dr. Eva-Nicoleta Burdușel, lect. univ. dr. Daniel Hunyadi, (șef Serviciu Suport Cercetare, Dezvoltare și Inovare – SCDI) prof. univ. dr. ing. Adrian Florea, conf. univ. dr. Alma Pentescu, conf. univ. dr. Mihai Rusu, lect. univ. dr. Alina Mag, lect. univ. dr. Ovio Olaru, lect. univ. dr. Vlad Pojoga, lect. univ. dr. Dana Stanciu-Păscăriță, lect. univ. dr. Anamaria Tudorie, Daniela Petrovici (secretar șef ULBS), Cristina Potropopu (DRI), Ioan-Bogdan Mânzat (copreședinte al Consiliului Studențesc FORTHEM) și Sergiu-Deliano-Alexandru Dincă (reprezentant al studenților ULBS).

Discuțiile au urmărit și stabilirea unor direcții comune pentru consolidarea colaborării și extinderea impactului Alianței în anii următori. Programul reuniunii a inclus sesiuni dedicate pregătirii următoarei etape a Alianței, inclusiv lansării FORTHEM NEXUS, pentru noua perioadă de finanțare de doi ani. Discuțiile au vizat și rolul universităților în dezvoltarea regiunilor, în cadrul panelului FORTHEM for the Regions, precum și colaborarea dintre membrii Alianței în domenii precum democrația, transformarea digitală și patrimoniul cultural.
În cadrul discuțiilor purtate, accentul a fost pus pe rolul oamenilor în dezvoltarea unei alianțe universitare europene. Participanții au subliniat că încrederea și angajamentul comun au contribuit la transformarea FORTHEM dintr-o idee ambițioasă într-o rețea activă de colaborare între studenți, cadre didactice, cercetători și parteneri regionali din întreaga Europă.

A fost abordat și subiectul beneficiilor pe care cooperarea europeană le poate aduce comunităților din care fac parte universitățile. Reprezentanții municipalității Kristiansand, ai Digin și ai Biroului European Agder au prezentat exemple concrete de colaborare între universități, autorități publice și organizații regionale, evidențiind contribuția acestora la dezvoltarea locală și regională. Exemplele au arătat cum alianțe precum FORTHEM pot conecta prioritățile europene cu nevoile comunităților locale.

Participanții s-au întâlnit și cu reprezentanți ai autorităților locale, printre care primarul orașului Kristiansand, unde este situată Universitatea din Agder. Întâlnirea a evidențiat importanța cooperării europene și a parteneriatelor internaționale pentru regiune și pentru găsirea unor soluții la provocările comune. Pe lângă sesiunile de lucru, participanții au avut ocazia să descopere cultura și ospitalitatea norvegiană.

Reuniunea a fost un moment de bilanț pentru FORTHEM și, în același timp, o ocazie de a stabili direcțiile următoarei etape de colaborare. Cu sprijinul Erasmus+ și pornind de la obiective comune, cele nouă universități membre ale Alianței FORTHEM: Universitatea Bourgogne Europe (Franța), Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz (Germania), Universitatea din Palermo (Italia), Universitatea Latvia (Letonia), Universitatea din Agder (Norvegia), Universitatea din Opole (Polonia), Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (România), Universitatea din Valencia (Spania) și Universitatea din Jyväskylä (Finlanda), vor continua să dezvolte împreună oportunități pentru studenți, cadre didactice, cercetători și comunitățile din care fac parte.

ULBS face parte din Alianța FORTHEM din 2021, oferind studenților, cercetătorilor, personalului didactic și nedidactic oportunități de mobilitate, proiecte comune și numeroase alte activități desfășurate împreună cu partenerii europeni.

Foto: Saara Ojanen / UiA

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) va forma medici și specialiști din spitalele publice din toată țara în tehnologiile care schimbă medicina: inteligență artificială, realitate virtuală, securitate cibernetică și medicină personalizată. Pentru aceasta, ULBS va dispune de un buget de 9.600.863,43 lei, finanțare nerambursabilă integrală prin Programul Sănătate 2021–2027.
ULBS este partener în proiectul național REVIVE for Romania (cod SMIS 365771), aflat în etapa de contractare. Proiectul este coordonat de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, alături de Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași și de Spitalul Clinic Universitar „George Emil Palade”.

Prin proiect, ULBS va achiziționa tehnologie de ultimă generație pentru formare:
– cuburi imersive pentru activitatea de formare practică;
– software de inteligență artificială pentru imagistică medicală, destinat analizei radiografiilor și a CT-urilor toracice, conturării automate a tumorilor, diagnosticului asistat și personalizării tratamentului;
– licențe educaționale de realitate virtuală pentru exerciții practice hands-on.

Formatorii universității vor preda toate cele șase module ale programului:
1. Inteligență artificială și suport decizional clinic
2. Date medicale, cloud și Dosarul Electronic de Sănătate
3. Securitate cibernetică și protecția datelor medicale
4. Automatizare, robotică și laborator digital
5. Biotehnologie, diagnostic molecular și medicină personalizată
6. Bioetică în biotehnologii

ULBS contribuie la proiectarea curriculei naționale și a materialelor de formare, susține cursurile teoretice și practice și evaluează și certifică participanții. Specialiștii universității vor participa la schimburi de experiență și stagii în state membre UE, apoi vor transfera bunele practici în instituțiile din România. Proiectul va forma 820 de specialiști din toate cele 8 regiuni ale țării: medici, asistenți, ingineri biomedicali, specialiști IT, biochimiști și bioinformaticieni. Cel puțin 585 dintre ei vor obține o calificare atestată, recunoscută la nivel universitar, profesional și european.
Proiectul se desfășoară între ianuarie 2027 și decembrie 2029, iar primele sesiuni de formare încep în iunie 2027.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European Plus prin Programul Sănătate 2021–2027. Cod SMIS 365771.

Pe 30 septembrie 2026, la ora 14:00, studenții anului I ai Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și cei ai Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” se vor aduna în Piața Mare a Sibiului, pentru a participa la festivitatea de deschidere a anului universitar 2026-2027.

Toamna studențească este primul eveniment de familiarizare a noii generații de studenți ai ULBS cu viața universitară, însă programul care le este dedicat va continua și în zilele următoare. Fie că este vorba despre întâlnirile pregătite de facultăți, întâlniri cu principalii parteneri ai ULBS, cu structurile suport (Serviciul Erasmus+, Centrul de serviciii integrate pentru studenți – SmartHub, Biblioteca Universitară, etc.), programul pregătit de universitate are ca scop adaptarea studenților de anul I la tot ceea ce definește cultura organizațională, dar și identificarea opțiunilor de petrecere a timpului liber în municipiul Sibiu, într-un mod cât mai plăcut.

Îi așteptăm așadar pe studenții anului I cu mult entuziasm, în Piața Mare! Dar fiindcă nu putem promite soare, vom anunța din timp schimbarea locului de desfășurare, în cazul în care vremea va fi nefavorabilă.

Noaptea Cercetătorilor, organizată în acest an pe 25 septembrie, între orele 16:00-22:00, este un proiect european de amploare, prin intermediul căruia Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu oferă publicului de toate vârstele ocazia de a lua parte la o serie de activități științifice din domenii variate, prezentate direct de către cercetători. Deschiderea va avea loc începând cu ora 15:30, în Aula „Avram Iancu” a ULBS.

Programul Nopții Cercetătorilor disponibil aici cuprinde activități organizate în toate facultățile ULBS,  Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu”, Muzeul de Istorie – Casa Altemberger, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istorie a Farmaciei, Biblioteca ULBS, SMART HUB – ULBS, Liceul ”August Treboniu Laurian” AGNITA, și Ruja, Parohia Ortodoxă Română AGNITA 2, Muzeul de carte veche, Asociația Mărginenilor Săliște, ateliere în sala festivă a Liceului Ioan Lupaș, Primăria PĂUCA, Școala Gimnazială PĂUCA.

Prin implicarea a peste 500 de cadre didactice și studenți, a colaboratorilor din mediul de afaceri şi a unor echipe de voluntari (studenți și elevi), sunt organizate experimente, expoziții, demonstrații cu roboți, workshop-uri, ateliere de creație, prezentări de oferte educaționale, concursuri și numeroase alte activități accesibile publicului larg.

Proiectul Noaptea cercetătorilor se află pe Agenda culturală și pentru dezvoltarea comunității 2026 a Consiliului Județean Sibiu

Vă așteptăm să descoperim împreună magia științei!

Mai multe detalii, aici:

https://noapteacercetatorilor.ulbsibiu.ro/ro/

https://www.facebook.com/NoapteaCercetatorilorSibiu/

https://noapteacercetatorilor.ulbsibiu.ro/ro/program/

Studenta Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Lajos Orsolya, a cucerit medalia de aur la categoria -63 kg, în cadrul Campionatelor Europene Universitare de Combat, desfășurate la Tirana, Albania.

În perioada 12–17 septembrie 2026, Tirana a găzduit Campionatele Europene Universitare de Combat, competiție care a reunit sportivi din patru discipline – judo, karate, kickboxing și taekwondo. La turneul de judo au participat 330 de sportivi din 28 de țări, reprezentând 154 de universități.

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a fost reprezentată cu succes de Lajos Orsolya, care a obținut medalia de aur la categoria -63 kg, devenind campioană europeană universitară la judo și de Flavius Lungu, care a obținut locul 7 la categoria -66 kg.

Performanțele studenților ULBS contribuie la rezultatele remarcabile obținute de delegația României, care a încheiat competiția de judo cu un bilanț de opt medalii: cinci de aur, una de argint și două de bronz.

Delegația României la aceste campionate a fost condusă de lect. univ. dr. Raul Todor și asist. univ. drd. Cristian Stanciu, cadre didactice ale Facultății de Științe din cadrul ULBS.

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), prin Facultatea de Științe Socio-Umane, organizează, în perioada 17–19 septembrie 2026, cea de-a XIII-a ediție a Conferinței Naționale de Cercetare în Educație – CERED 2026.

Ediția din acest an se desfășoară sub tema Cunoașterea «în mișcare»: contexte și direcții noi în cercetarea educațională și reunește cercetători, cadre didactice și profesioniști din domeniul educației, interesați de transformările actuale și de noile direcții ale cercetării educaționale.

Ca și în edițiile anterioare, CERED 2026 își propune să reprezinte o oportunitate de diseminare de rezultate ale cercetărilor științifice, de analize și dezbateri educaționale, un cadru formalizat pentru dialoguri problematizante, constructive și prospective între specialiști, factori de decizie și practicieni, de formulare de noi direcții pentru cercetarea educațională.

În acord cu direcțiile promovate de European Educational Research Association (EERA) și cu tema European Conference on Educational Research (ECER), ce a avut loc în august 2026 la Tampere, Finlanda, CERED avansează, pentru acest an, o tematică axată pe semnificația cunoașterii „în mișcare”, pe evidențierea caracterului dinamic al proceselor și al cercetării educaționale, care generează, permanent, noi cadre de analiză, înțelegere, intervenție și dezvoltare.

Educația și cercetarea în domeniul educației rămân orientate spre viitor, oferind răspunsuri pertinente și sustenabile la provocările actuale și viitoare ale societății, prin promovarea unei cunoașteri „în mișcare”, ca proces activ, dinamic, deschis la nou, prospectiv și transformativ.

Ceremonia oficială de deschidere va avea loc vineri, 18 septembrie 2026, la ora 11:00, în Aula „Avram Iancu” a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

La ceremonia de deschidere vor participa reprezentanți ai comunității academice și ai domeniului cercetării educaționale, între care dl. Lucian Ciolan, Președintele  Asociației Române de Cercetare în Educație), dl. Sorin Radu, Rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, dl. Daniel Mara (Decanul Facultății de Științe Socio-Umane, ULBS), d-na Alina-Maria Moldovan (Director – Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, ULBS. Keynote Speaker-i acestei ediții vor fi dl. Christoph Schindler (Leibnitz Insititute for Research and Information in Education), d-nul Alexander Christ (Leibnitz Insititute for Research and Information in Education) și d-na Raluca Sassu, Prorector al Universității „Lucian Blaga” din Sbiu.

Evenimentul se desfășoară cu sprijinul partenerilor: Asociația Internațională de Științe România, Fundația Michael Schmidt Stiftung, Forumul Democrat al Germanilor Sibiu, Banca Comercială Română, Highlight Agency, Flyeralarm, Banca Transilvania, Jidvei, Hug the Mug, Gyps Construct, Flower Shop Sibiu, Tobimar.

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a fost implicată activ în acordarea de burse sociale pentru studenți proveniți din medii și grupuri dezavantajate, prin fonduri europene. Până în iulie 2026, măsura a ajuns la peste 36.000 de studenți din întreaga țară, oferindu-le sprijinul financiar necesar pentru a-și continua studiile.

Acest sprijin face parte din proiectul „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar”, cod SMIS 322473, prin care se vizează creșterea accesului în învățământul superior și a numărului de tineri rămași în sistemul de educație, iar una dintre intervențiile derulate în cadrul proiectului constă în acordarea de burse sociale studenților din medii dezavantajate, pentru a le sprijini accesul, participarea și menținerea în învățământul superior.

Studenții beneficiari din cele 44 de instituții de învățământ superior din țară implicate au primit burse lunar, în cuantum întreg. Sumele alocate până acum au ajuns la aproape 157 de milioane de lei, virate efectiv studenților sub forma a peste 174.000 de burse.

În Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu au fost acordate aproape 4400 de burse, unui număr de 1040 de studenți, pe parcursul lunilor martie-iulie. Astfel, acești studenți au beneficiat de burse în cuantum întreg de 925 de lei/lună în valoare totală de peste 4 milioane de lei.

Suplimentar sprijinului financiar, studenții au avut acces la 10 webinare, organizate în perioada 8–12 iunie, care au reunit aproximativ 4.000 de participanți. Temele abordate au vizat provocări ale vieții de student: tehnici de învățare eficientă, gestionarea stresului și a timpului, cunoașterea drepturilor și a facilităților oferite de universități, dar și pregătirea pentru finalizarea studiilor.

Pornind de la întrebările ridicate în cadrul acestor întâlniri, a fost realizat un set de ghiduri practice, gândite ca resurse la care studenții pot reveni oricând, în ritmul lor. Materialele acoperă subiecte esențiale pentru parcursul universitar – de la organizarea timpului și a învățării, până la gestionarea stresului, cunoașterea drepturilor sau pregătirea lucrării de finalizare a studiilor. Deși se adresează tuturor studenților, indiferent de an sau domeniu, ele au fost gândite mai ales ca sprijin suplimentar pentru beneficiarii burselor sociale și pentru studenții din medii dezavantajate.

Activitatea se desfășoară în cadrul proiectului „Intervenții pentru învățământul terțiar – măsuri sistemice pentru prevenirea și reducerea abandonului universitar”, cod SMIS 322473, derulat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, cofinanțat din Fondul Social European+, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, și din bugetul național.

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a câștigat, în calitate de instituție coordonatoare, un grant Horizon Europe Twinning de 1,5 milioane de euro pentru proiectul HERITASTE, într-un apel cu o rată de succes sub 10%.

Un turist ajunge în Sibiu, deschide telefonul și întreabă un asistent de inteligență artificială care este mâncarea transilvăneană autentică. Primește un răspuns imediat, fluent și sigur pe el – un amestec de tradiții românești, maghiare și săsești pe care nicio bucătărie din zonă nu l-ar recunoaște ca atare.

Situația pare minoră. Consecințele ei nu sunt. Din ce în ce mai des, primul contact al unui european cu patrimoniul gastronomic al unei regiuni nu se produce prin oameni, ci prin sisteme automate care decid ce se afișează, ce se amplifică și ce dispare. Diferența dintre ce prezintă algoritmii drept cultură gastronomică europeană și ce produc efectiv comunitățile care o susțin este exact obiectul unui proiect european care va fi coordonat, începând din 2027, de la Sibiu.

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a obținut o finanțare Horizon Europe de 1,5 milioane de euro, prin programul Twinning, pentru proiectul HERITASTE, dezvoltat de o echipă de la Facultatea de Științe Economice. ULBS este instituția coordonatoare a unui consorțiu format din patru universități din Europa. Proiectul începe în 2027 și se derulează pe parcursul a 3 ani.

Cifrele care dau măsura rezultatului

În apelul Horizon Europe Twinning 2026 au fost depuse 1.905 propuneri, cu cereri de finanțare de peste 2,4 miliarde de euro – de aproape zece ori bugetul disponibil, de 264,5 milioane. Însă doar 179 de proiecte au fost reținute pentru finanțare, o rată de succes sub 10%. Chiar raportul oficial al competiției descrie evaluarea drept „excepțional de solicitantă”, din cauza numărului fără precedent de propuneri.

Ce se cercetează, de fapt

HERITASTE pornește de la o problemă pe care proiectul o numește Taste Gap: divergența sistematică dintre ceea ce sistemele de inteligență artificială prezintă drept cultură gastronomică europeană și ceea ce comunitățile – în special femeile, principalele creatoare și transmițătoare ale acestui patrimoniu – produc și transmit efectiv.

Proiectul măsoară Taste Gap-ul pe trei niveluri, respectiv prin trei studii desfășurate în patru țări: cum percep cetățenii conținutul gastronomic generat de AI, cum tratează algoritmii platformelor vocile culturale locale și cum se schimbă condițiile de lucru ale creatoarelor de conținut de patrimoniu.

Echipa de la ULBS

Coordonarea științifică îi revine conf. univ. dr. Simona Vinerean-Opreana, specializată în dezvoltarea de scale de măsurare și în analiza diferențiată pe gen a comportamentului consumatorilor în medii digitale, împreună cu prof. univ. dr. Mihaela Herciu, directorul Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, responsabilă de cadrul de doctorat în co-tutelă internațională, conf. univ. dr. Diana Mihaiu, coordonatoarea pachetului de lucru dedicat înființării laboratorului de cercetare, și conf. univ. dr. Camelia Budac, coordonatoarea activităților de diseminare și comunicare.

Cu cine colaborează ULBS

Într-un proiect Twinning, partenerii nu sunt colaboratori decorativi: ei sunt sursa competenței care se transferă. Apelul cere explicit ca instituțiile partenere să fie lideri internaționali în domeniu, iar evaluatorii verifică această calitate. HERITASTE a mizat pe trei universități care acoperă, împreună, întregul lanț al problemei studiate.

Erasmus Universiteit Rotterdam (Țările de Jos) aduce în proiect metodele digitale și cercetarea industriilor culturale și creative. Erasmus School of History, Culture and Communication găzduiește ERMeCC, unul dintre institutele de referință europene în științe sociale și umaniste, împreună cu un laborator digital de cercetare și cu o platformă dedicată experimentelor cu inteligență artificială în condiții de conformitate GDPR – infrastructura pe care se va desfășura analiza algoritmilor de platformă. Echipa include o laureată a grantului olandez de excelență NWO Vidi, coordonatoare a unui proiect din programul european New European Bauhaus. Tot aici a fost dezvoltat proiectul INVENT, din care au rezultat seturi de date construite pe răspunsurile a peste 14.000 de cetățeni europeni privind participarea culturală. Liderul științific de la Rotterdam este dr. Lénia Marques, coordonatoarea proiectului CultSense – un program Erasmus+ în care ULBS a fost deja partener, astfel că cele două universități intră în HERITASTE cu un istoric de colaborare.

Universita degli Studi di Torino (Italia) aduce știința percepției consumatorului și acces la una dintre cele mai dense rețele europene de inovare alimentară, ce oferă proiectului oportunitatea de a lucra cu peste 200 de parteneri din sectorul agroalimentar. Liderul științific este dr. Erica Varese.

Universitat de Girona (Spania) aduce guvernanța participativă a patrimoniului și expertiza în turism gastronomic, printr-o poziție rar întâlnită în mediul academic european: universitatea deține Catedra UNESCO în politici culturale și cooperare și este parte a rețelei UNESCO UNITWIN „Culture, Tourism and Development”. Liderul științific este dr. Silvia Aulet.

De asemenea, Consiliul Județean Sibiu participă ca partener asociat, fără finanțare europeană, ca punte între rezultatele proiectului și prioritățile de specializare inteligentă ale regiunii Centru, valorificând și moștenirea statutului de Regiune Europeană a Gastronomiei 2019.

Ce rămâne la Sibiu în 2030

Twinning-ul nu se măsoară în articole publicate, ci în diferența dintre ce putea face instituția înainte și ce poate face după. Este și criteriul cu care echipa proiectului a lucrat în faza de dezvoltare a aplicației.

„Un Twinning nu se evaluează după câte articole publici în trei ani, ci după ce rămâne în universitate la finalul proiectului. Am construit HERITASTE în jurul acestei întrebări: ce vom putea realiza în 2030 și nu putem face astăzi?” conf. univ. dr. Simona Vinerean-Opreana, PI HERITASTE

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu lansează, în această toamnă, EchoCamp – Platformă de creație și practici performative în artele dizabilității, un proiect interdisciplinar care aduce împreună, la Sibiu, persoane cu și fără dizabilități, artiști, cercetători și practicieni culturali din România și din străinătate. Proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), iar programul principal se desfășoară în perioada 20–30 noiembrie 2026.

Pornind de la principiul „Nothing about us without us”, EchoCamp propune o schimbare de perspectivă: de la accesul persoanelor cu dizabilități la cultură către participarea lor directă la creație, cercetare și producerea de cunoaștere. Platforma conectează arta, cercetarea, pedagogia, accesibilitatea și experiențele trăite ale dizabilității.

Zece zile de creație, cercetare și colaborare

Programul rezidențial va reuni aproximativ 30 de bursieri cu și fără dizabilități, selectați prin apel deschis, alături de artiști și cercetători invitați. EchoCamp include grupuri de cercetare și creație, ateliere internaționale, proiecții și dezbateri, un forum interdisciplinar și un festival public.

Printre invitații internaționali se numără Petra Kuppers, artistă și cercetătoare în disability culture, Justyna Wielgus, directoarea artistică a Teatr 21 din Varșovia, Aleksandra Skotarek, actriță și artistă a Teatr 21, și Christos Papamichael, actor, dramaturg și specialist în accesibilitate creativă.

EchoForum – Disability as Radical Interdisciplinary Practice va avea loc în 26–27 noiembrie, iar EchoFestival, programul public de spectacole, performance-uri, instalații și dezbateri, în 28–29 noiembrie.

Apeluri deschise

Până la 20 septembrie 2026, persoanele interesate se pot înscrie pentru una dintre cele 30 de burse de participare la EchoCamp. Apelul se adresează persoanelor de minimum 18 ani, cu sau fără dizabilități, interesate de artă, cercetare, cultură și practici colaborative. Nu este necesară experiență artistică anterioară. Participanții selectați beneficiază de cazare, mese, sprijin pentru transport și măsuri de accesibilitate.

Formular de înscriere pentru bursele EchoCamp

De asemenea, până la 30 septembrie 2026, artiștii, cercetătorii, activiștii și practicienii culturali se pot înscrie cu propuneri pentru EchoForum. Participarea este gratuită.

Formular pentru contribuții EchoForum

EchoCamp urmărește să dezvolte, dincolo de programul din noiembrie, o rețea durabilă între universitate, sectorul cultural și comunitățile persoanelor cu dizabilități, precum și resurse și practici care să poată fi utilizate ulterior în mediul artistic, cultural și academic.

EchoCamp 2026 este organizat de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Perioada proiectului: 10 august – 31 decembrie 2026
Program rezidențial: 20–30 noiembrie 2026, Sibiu
EchoForum: 26–27 noiembrie 2026
EchoFestival: 28–29 noiembrie 2026
Contact: echocamp2026@gmail.com
Instagram: @ech.ocamp
Facebook: ECHO CAMP

Proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite.

Ștefan Baghiu, lector al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a câștigat cel mai prestigios grant de cercetare din Europa pentru cercetătorii tineri: un ERC Starting Grant în valoare de 1,5 milioane de euro pentru proiectul MEELNA – Measuring East European Literary Nations: Quantitative History, Geographies of Production, and Networks of Prestige. În următorii cinci ani, proiectul va studia cantitativ istoria literaturilor din România, Polonia, Ungaria și Serbia, urmărind geografiile producției literare și mecanismele prin care se construiesc prestigiul și canonul.
Astfel, universitatea ajunge să găzduiască proiecte din toate cele trei mari categorii individuale ERC: Starting Grant, prin proiectul lui Ștefan Baghiu, Consolidator Grant, prin proiectul profesorului Andrei Terian, și Advanced Grant, prin proiectul profesoarei Lavinia Stan.

Granturile European Research Council (ERC) reprezintă principalul program european de finanțare a cercetării fundamentale de frontieră, competiția reunind cercetători din cele mai puternice instituții academice europene, precum University of Oxford, University of Cambridge, ETH Zürich, University College London, CNRS sau Max Planck. Prin MEELNA, ULBS va găzdui primul ERC Starting Grant din România dedicat studiilor literare.

Performanța este cu atât mai relevantă în contextul participării încă reduse a instituțiilor românești la competițiile ERC. Proiectele câștigate și implementate în România reprezintă o parte foarte mică din totalul finanțărilor acordate la nivel european, iar numărul lor este și mai redus în domeniile Social Sciences and Humanities. În studiile literare, literatura comparată și Digital Humanities, astfel de finanțări sunt excepționale. Un ERC are și un efect instituțional care depășește finanțarea proiectului propriu-zis. Granturile permit constituirea unor echipe internaționale de cercetare, recrutarea de doctoranzi și cercetători postdoctorali și dezvoltarea unor infrastructuri și direcții de cercetare pe termen lung. MEELNA este format în jurul unei echipe de 16 cercetătoare și cercetători, care își propun să dezvolte prima istorie literară cantitativă a literaturilor central și est europene.

Proiectul MEELNA continuă o direcție de cercetare dezvoltată de Ștefan Baghiu în ultimii 10 ani, la intersecția dintre istoria literară, literatura comparată și metodele cantitative. Baghiu a participat deja la proiectul ERC condus de Andrei Terian, care vizează o istorie transnațională a literaturii române, iar cercetările sale ulterioare au extins această perspectivă către istoria intelectuală și compararea culturilor est-europene. Este autorul a peste 20 de studii AHCI în reviste internaționale de top din SUA și Europa (în Comparative Literature Studies, Humanities and Social Sciences Communications, Studies in East European Thought sau Central Europe) și coordonatorul a 6 volume academice internaționale. Baghiu este și secretarul de redacție al revistei Transilvania, unde a coordonat, împreună cu Vlad Pojoga, Muzeul Digital al Romanului Românesc, unul din precedentele esențiale ale proiectului MEELNA.

MEELNA reprezintă trecerea de la aceste cercetări și experimente metodologice la construirea unui program comparativ de mai mare amploare. Proiectul va analiza pe termen lung patru culturi literare est-europene, combinând istoria literară cu analiza cantitativă, cartografierea producției și studiul rețelelor de prestigiu. Miza este de a explica nu doar ce opere și autori au devenit canonici, ci și infrastructurile, geografiile și mecanismele instituționale prin care literaturile naționale din Europa de Est s-au construit și reorganizat de-a lungul timpului.

„Când am venit la Sibiu, în 2016, m-a atras aici în primul rând felul în care cercetarea de la Facultatea de Litere și Arte din ULBS se conectase deja la tot ce era mai nou și mai important în studiile literare internaționale. Am venit să urmez studiile doctorale aici pentru că aveam un proiect controversat la vremea respectivă – studiam cantitativ literatura tradusă în România în comunism, într-o perioadă în care studiile cantitative erau privite cu scepticism pentru că deviau de la traseul obișnuit al hermeuticii literare bazate pe Close Reading. Am avut șansa să fiu coordonat de profesorul Andrei Terian, care m-a ajutat în ultimii 10 ani să mă orientez în bibliografiile teoretice contemporane și să îmi construiesc un profil academic competitiv la nivel internațional. Asta a însemnat să public în reviste internaționale bine cotate, să particip la zeci de conferințe internaționale și să construiesc, alături de colege și colegi, grupuri de lucru care intră în dialog cu ce se face în domeniu la universitățile performante din Europa și din lume. Acum, că am reușit să câștig acest grant de cercetare, sunt tot mai lămurit că, deși e un grant individual, care se obține de către un director de proiect care apoi își face o echipă de lucru, el este rezultatul unui efort colectiv pe termen lung. Le mulțumesc pe această cale tuturor celor care m-au încurajat, sprijinit și însoțit în ultimii ani. Sunt cu adevărat norocos să pot lucra la facultate și în universitate cu oameni pentru care cunoașterea științifică este o prioritate fundamentală – mai ales în contextul subfinanțării cercetării în România. Grupul nostru de cercetare în studiile umaniste a vizat mereu aducerea la Sibiu a unor cercetătoare și cercetători tineri valoroși, construirea de programe universitare la zi cu discuția internațională, și aplicarea continuă pentru granturi de cercetare. Faptul că în ultimii ani am făcut parte din echipa proiectului ERC Transhirol, coordonat de Andrei Terian, faptul că am făcut parte din echipe de cercetare internaționale conduse la ULBS de Franco Moretti sau Galia Tihanov, și faptul că am reușit să construim echipe care să digitalizeze resurse literare au fost, pentru mine, experiențe fundamentale pentru această reușită. Sper doar că acest grant este doar primul dintr-o serie în care colegele și colegii mei vor aduce la Sibiu și mai multă cercetare de calitate și prestigiu internațional. Într-o lume în care AI-ul a accelerat toate procesele de cunoaștere și în care iluzia obsolescenței e tot mai prezentă, cred că e fundamental să ne așezăm la mese de lucru colaborativ și să construim, pe domeniile noastre, modele de cunoaștere care să poată intra oricând în dialog cu cercetarea internațională. Sunt lucruri noi de descoperit, mai ales când ni se spune că totul se știe deja”. (Stefan Baghiu)

Despre MEELNA:

MEELNA reconceptualizează istoria literară a Europei Centrale și de Est ca pe un sistem măsurabil de producție culturală. Proiectul transformă istoriografia literară națională tradițională și sociologia literaturii în seturi de date interoperabile și indicatori culturali comparativi, construind o punte între științele umaniste digitale, literatura comparată și sociologia culturii. Concentrându-se asupra României, Poloniei, Ungariei și Serbiei în perioada 1867–2020, MEELNA investighează modul în care traducerea, evoluția genurilor și rețelele spațiale au modelat apariția „națiunilor literare” într-o regiune marcată de tranziții interimperiale, regimuri socialiste și transformări postcomuniste. Proiectul pornește de la următoarele întrebări: Cum a construit traducerea deschiderea culturală? Cum a reflectat echilibrul dintre genuri schimbarea ideologică? Ce pot dezvălui analizele cantitative pe termen lung despre evoluția sistemelor literare naționale? Proiectul construiește prima bază de date comparativă a producției literare est-europene, integrând romane, poezie, teatru și critică – atât opere originale, cât și traduceri – prin metadate armonizate. Modelarea cantitativă, analiza de rețea și GIS și modelarea tematică urmăresc dinamica producției, traducerii și recunoașterii de-a lungul a trei etape istorice: modernizarea interimperială (1867–1917), reorganizările postimperiale ale naționalismului (1918–1947) și transformarea socialistă de stat (1948–1989). Conceptul inovator de „literatură măsurabilă” (measurable literature) propus de MEELNA integrează metadatele digitale cu macroanaliza ideologică, făcând posibilă dezvoltarea unei noi paradigme pentru studiile literare comparative: istoria literară cantitativă. Prin corelarea datelor literare cu variabile politice și ideologice, proiectul modelează ciclurile de expansiune, criză și reînnoire care definesc modernitatea est-europeană. În cele din urmă, MEELNA repoziționează Europa de Est în cadrul spațiului literar global, demonstrând că aceste culturi semiperiferice funcționează atât ca receptoare, cât și drept catalizatori ai literaturii mondiale. Proiectul va produce seturi de date cu acces deschis, instrumente analitice și un atlas digital al producției literare est-europene, stabilind un cadru replicabil pentru viitoare cercetări transnaționale.

Admiterea de toamnă la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu este în plină desfășurare. Sunt 269 de locuri fără taxă rămase disponibile pentru programele de licență, dintr-un total de 1078 de locuri pentru acest nivel de studii, atât pentru învățământul cu frecvență, cât și pentru cel de învățământ la distanță/frecvență redusă. În privința studiilor de masterat, ULBS scoate la concurs 1205 locuri destinate învățământului cu frecvență și învățământului la distanță, dintre care 388 sunt locuri fără taxă.

Oferta educațională a acestei toamne aduce cu sine și un nou program de master la Facultatea de Inginerie – Inteligență artificială aplicată cu predare în limba engleză.

Informațiile legate de numărul candidaților înscriși se actualizează în timp real pe platforma https://admitere.ulbsibiu.ro/articol/90/situatie-inscrieri. De asemenea, linia de Call Center dedicată admiterii este deschisă la numărul 0269.238.527, până la 1 octombrie 2026.

Prin sesiunea de admitere din septembrie, ULBS oferă o nouă șansă candidaților care doresc să urmeze un program de studii universitare la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, atât pentru locurile finanțate de la buget, cât și pentru cele cu taxă.

Notă:
*Locurile, fără taxă, scoase la concurs cuprind următoarele categorii:locuri finanțate prin bugetul statului, locuri pentru domenii prioritare, locuri pentru formare cadre didactice, locuri subvenționate de ULBS, locuri pentru persoanele de etnie rromă, locuri pentru absolvenții din licee din mediul rural și locuri pentru etnici români cu sau fără bursă.Numărul de locuri scoase la concurs poate suferi modificări, în funcție de dinamica confirmării locurilor de către candidați.

“PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu anunță finalizarea proiectului cu titlul „REABILITARE ȘI MODERNIZARE SPAȚIU CU DESTINAȚIE CAZARE – CĂMINUL STUDENȚESC NUMĂRUL 4 ȘI SPAȚIU CU DESTINAȚIA CANTINĂ”, finanțat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pilonul VI – Politici pentru noua generație, Componenta C15: Educație, Investiția I17 – Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine și spații de recreere), apel PNRR/2023/C15/MEDU/I17.

Obiectivul general al proiectului a vizat dezvoltarea rezilienței campusurilor universitare, prin asigurarea dimensiunii sociale/incluzive a învățământului superior printr-o infrastructură universitară adecvată.

Obiectivele specifice ale proiectului au vizat asigurarea infrastructurii universitare adecvate prin modernizarea următoarelor obiective:

• cantina studențească situata in Sibiu, Bulevardul Victoriei Nr.31
• căminul studențesc nr. 4 situat in Sibiu, Str. Vasile Aron Nr. 14

Valoarea totală a proiectului este de 30.322.785,73 lei, din care valoarea totală eligibilă PNRR + TVA eligibilă este de 19.216.018,35 lei, respectiv 16.147.914,58 lei valoare eligibilă PNRR fără TVA și 3.068.103,77 lei TVA eligibilă. Valoarea totală neeligibilă este de 11.106.767,38 lei. Sumele aferente finanțării eligibile sunt defalcate pe componente astfel:
• COMPONENTA II: REABILITARE/MODERNIZARE SPAȚII CU DESTINAȚIA CANTINĂ – valoare totală 5.368.585,79 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din PNRR este de 4.511.416,63 lei, iar valoarea TVA aferentă este de 857.169,16 lei.
• COMPONENTA III: MODERNIZARE SPAȚII DE CAZARE CĂMINE – valoare totală 13.847.432,56 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din PNRR este de 11.636.497,95 lei, iar valoarea TVA aferentă este de 2.210.934,61 lei.

Data începerii și finalizării proiectului: 05.07.2024 – 31.08.2026

Apel: PNRR/2023/C15/MEDU/I17

Cod proiect: e-PNRR-1636413004

Contract de finanțare: 11373 din 05.07.2024

Date de contact:

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Bulevardul Victoriei nr. 10, 550024, Sibiu

Telefon: 0269 218 165

E-mail: rectorat@ulbsibiu.ro

Persoană de contact: Dotcoș Sebastian

”PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE”

Proiectul AGGREGATE, finanțat prin Erasmus+ Capacity Building in Higher Education, reunește șapte instituții din patru țări. ULBS, prin Facultatea de Științe Economice, este co-leader al componentei de antreprenoriat și internship și va organiza la Sibiu sesiuni de formare a personalului universitar din Cambodgia.

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, prin Facultatea de Științe Economice, este partener într-un proiect european selectat pentru finanțare în cadrul programului Erasmus+ – Capacity Building in Higher Education (CBHE), apelul ERASMUS-EDU-2026. Proiectul se numește AGGREGATE – Advancing Green Growth and Reinforcing the EU Global Gateway și are ca obiectiv consolidarea capacității universităților din Cambodgia de a forma competențe verzi și antreprenoriale, în cooperare structurată cu mediul privat.

Consorțiul este coordonat de Universitatea din Opole (Polonia) și reunește șapte instituții din patru țări: două universități europene, Opole și ULBS, organizația non-guvernamentală European Society for Socio Economic Integration (ESSEI), cu sediul la Bruxelles, și patru instituții de învățământ superior din Cambodgia: Cambodia-Asia Polytechnic Institute (CAPI), Institute of Science and Technology of Cambodia (ISTC), Angkor University și Preah Sihamoniraja Buddhist University. Durata implementării este de 36 de luni.

Contextul: o economie care crește mai alert decât sistemul de educație

Argumentul proiectului pornește de la un decalaj documentat. Cambodgia a înregistrat, în ultimele două decenii, o creștere economică de aproximativ 7% pe an, fără ca sistemul de învățământ superior să fie reformat în același ritm. Un raport al Băncii Mondiale din 2024 privind modernizarea guvernanței universitare din Cambodgia și un proiect al Băncii Asiatice de Dezvoltare lansat în octombrie 2024 semnalează aceeași problemă: puține universități oferă programe legate direct de schimbările climatice și de economia verde, iar componenta practică, stagii și activitate de teren, rămâne redusă.

În paralel, guvernul de la Phnom Penh și-a asumat obiective ambițioase prin strategiile „Vision 2030” și „Vision 2050”, prin „Education 2030 Roadmap” și prin „Higher Education Sub-Sector Strategy 2021-2030”, toate cu educația și competențele verzi în centru. AGGREGATE se poziționează la intersecția acestor documente strategice cu prioritatea „Climate and Energy” a strategiei europene Global Gateway.

Ce face concret proiectul

Intervenția este construită pe trei piloni: cooperare instituțională, inovare curriculară și învățare la locul de muncă.

Primul pilon presupune înființarea, în fiecare universitate parteneră din Cambodgia, a unui parteneriat academic-privat, ca structură permanentă de consultare cu angajatorii, și semnarea unor acorduri formale de cooperare. Ținta asumată în proiect este de 16 memorandumuri de înțelegere cu companii, dintre care cel puțin jumătate cu firme active în sectoare relevante pentru economia verde, și patru comitete funcționale.

Al doilea pilon vizează curricula. Proiectul urmărește actualizarea a 12 cursuri prin integrarea cadrelor europene de competențe GreenComp și EntreComp, dezvoltarea a 12 studii de caz bazate pe companii din Cambodgia și pilotarea cursurilor revizuite cu aproximativ 120 de studenți. Rezultatele urmează să fie sintetizate într-un ghid practic, gândit pentru a putea fi preluat și de alte universități.

Al treilea pilon se referă la componenta de stagii: 80 de studenți urmează să parcurgă internshipuri pilot în companii, iar personalul birourilor de carieră și plasament din universitățile cambodgiene este format pentru a gestiona aceste programe.

Rolul Facultății de Științe Economice ULBS

ULBS este co-leader al pachetului de lucru dedicat construirii ecosistemelor antreprenoriale și a structurilor de internship în universitățile din Cambodgia, componentă condusă de partenerul cambodgian CAPI. În proiect, universitatea sibiană răspunde de formarea pe educație antreprenorială și pe practicile de plasament și stagii, contribuind totodată la metodologia studiilor de caz.

Două activități de formare sunt găzduite la Sibiu: o sesiune practică pentru responsabilii de carieră și plasament din universitățile partenere, axată pe managementul stagiilor și pe relația cu angajatorii, și un atelier pentru cadrele didactice, dedicat metodologiei studiilor de caz și integrării cadrelor GreenComp și EntreComp în programele de studii. Celelalte întâlniri majore ale consorțiului sunt programate la Opole, la începutul proiectului, la Siem Reap, în anul al doilea, și la Phnom Penh, la final.

Coordonatorul echipei ULBS este Diana Mihaiu, cu expertiză în finanțe sustenabile și criterii ESG și cu experiență în coordonarea de proiecte educaționale. Din echipă mai fac parte Alin Opreana, Nancy Panța, Eugen Popescu și Sorin Terchilă, cadre didactice specializate în educație antreprenorială, inovare și modele de afaceri.

„Experiența pe care o transferăm nu este un model teoretic, ci ceea ce am construit efectiv la Sibiu: relația cu firmele, stagiile integrate în programele de studii, formatele în care studenții lucrează pe cazuri reale. Partea dificilă a unui astfel de proiect nu este să prezinți practici europene, ci să le adaptezi unui context diferit, astfel încât să rămână funcționale după încheierea finanțării.”
conf. univ. dr. Diana Marieta Mihaiu, coordonator al echipei ULBS în proiectul AGGREGATE

O continuitate în agenda internațională a facultății

AGGREGATE se adaugă portofoliului de proiecte europene al Facultății de Științe Economice ULBS și continuă o direcție de cooperare internațională ca urmare a unor aplicații câștigătoare prin programul Erasmus+. Pentru universitate, proiectul înseamnă și consolidarea profilului internațional construit prin apartenența la alianța FORTHEM.

De asemenea, acest proiect aduce o contribuție semnificativă Sibiului, care devine punct de întâlnire pentru echipe academice din Europa și Asia, iar expertiza dezvoltată local, în relația universitate-mediu de afaceri, este exportată ca model de referință.