Sibiul place turiștilor. Dar nu îi reține. Strategia care vrea să schimbe asta s-a dezbătut la IECS 2026.

În cadrul „IECS 2026 – Rethinking the Future of Tourism” a fost prezentată Strategia de Dezvoltare a Destinației Sibiu 2026–2036. Argumentul central răstoarnă modul în care gândim turismul: comunitatea nu este doar beneficiara strategiei, ci actorul ei principal.

„Închipuiți-vă că dați o petrecere acasă. La un moment dat, sună prima dată cineva pe care nu îl cunoașteți. Apoi încă cineva. Apoi treizeci de oameni. Până spre dimineață, ca și gazdă vă treziți pe verandă, prizonierul propriei case.” Așa începea, puțin trecut de 11:30, prezentarea făcută de Romulus Florian Oprica (Strategic Consultant, Founder –  BrandBerry, Senior Researcher Sociology) în sala principală a Conferinței Economice Internaționale de la Sibiu. Apoi a venit poanta: așa arată astăzi turismul în tot mai multe orașe europene. Și „da, inclusiv în Sibiu, dacă nu facem nimic”.

Era ziua de 22 mai 2026. Cea de-a 33-a ediție a Conferinței Economice Internaționale de la Sibiu, organizată de Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității „Lucian Blaga”, sub tema Rethinking the Future of Tourism. În sală, alături de cercetători veniți din nouă țări europene, participau reprezentanți ai comunității HORECA din Sibiu, hotelieri, parteneri din sectorul bancar și din serviciile financiare. Pe ecran urma să fie arătată, pentru prima dată în fața unui public mai larg, Strategia de Dezvoltare a Destinației Sibiu 2026–2036 — prezentată aici, nu într-o conferință de presă, nu într-un comunicat al unei firme de consultanță, ci în cadrul unei conferințe academice.

Diagnoza: capital reputațional intact, performanță operațională în platou

Oprica a deschis discuția cu date concrete — rezultate ale unei cercetări CAWI cu 1.563 de respondenți la nivel național, derulate în octombrie 2025, completate de analiza a 7.873 de recenzii de pe Booking, TripAdvisor și Google. Sibiul are 81,3% atractivitate pozitivă, locul al doilea în România, după Brașov. 75,7% dintre cei chestionați spun că ar recomanda „sigur da” Sibiul ca destinație. Dar durata medie de ședere a scăzut de la 1,612 nopți în 2019 la 1,485 nopți în 2024. Iar sosirile din 2024 (411.860) au rămas ușor sub nivelul pre-pandemic (415.836).

“Orașul place. Dar nu reține.”

Sibiul este aproape de plafonul structural al modelului actual. Capacitatea hotelieră de 4 și 5 stele este fixată la circa 800 de camere, iar creșterile suplimentare de volum degradează experiența fără să mărească bunăstarea locală. Singura marjă disponibilă este, după cum a formulat-o Oprica, „re-designul comunitar”.

Inversiunea: comunitatea ca actor principal, nu ca beneficiar

Această formulare nu este una de scenă. Este, conform prezentării, raison d’être al întregii Strategii Sibiu 2026–2036, operaționalizat printr-un program emblematic numit Visitor Economy. Logica este următoarea: turistul nu este un consumator pasiv. Turistul este un sibian pentru câteva zile. Iar tot ce se construiește în strategie pleacă de la calitatea vieții rezidentului, urmând ca experiența vizitatorului să fie un beneficiu derivat — nu invers.

Cinci programe emblematice traduc principiul în instrumente concrete. „Sibian for a few days” devine mesajul-ancoră al destinației — o invitație la integrare, nu la consum. „Made in Sibiu” este o certificare voluntară pentru produse locale premium (gastronomie, meșteșuguri, design), concepută să dea avantaj competitiv producătorilor reali din zonă în fața mărfurilor de import care domină azi Centrul Istoric. „Sibiu School of Tourism” propune profesionalizarea sectorului HoReCa în parteneriat direct cu ULBS și cu stagii europene. „Tourist in your own city” oferă lunea reduceri la muzee și restaurante exclusiv pentru rezidenți — un beneficiu real, măsurabil, nu o recunoaștere simbolică. Iar „Sibiu Card” urmează să integreze, până în 2030, un set de variante operaționale ale unui instrument turistic unificat.

Magnet Cultural European — ancora structurală

Dintre toate programele prezentate, cel asupra căruia Oprica a insistat ca fiind prioritatea strategică numărul unu este Programul Emblematic — Magnet Cultural European. Este, în esență, propunerea ca Sibiul să își construiască, până în 2034, un landmark cultural major dedicat artelor moderne, calibrat după logica „efectului Bilbao” (Muzeul Guggenheim a generat aproximativ 657 de milioane de euro contribuție anuală la PIB în 2023) și a precedentului Markthal din Rotterdam (8 milioane de vizitatori anual la maturitate). Bugetul estimat se încadrează între 56 și 150 de milioane de euro, în trei scenarii de absorbție FEDR.

Landmarkul nu este însă un obiect izolat. Este conectat la o reconversie industrială amplă — Independența, Flaro, Scandia ar urma să devină huburi culturale și creative, după modelele Tate Modern, Łódź și Berlin-Kreuzberg. Și la o axă urbană nouă: râul Cibin transformat într-o promenadă culturală în trei secțiuni, care conectează fizic Centrul Istoric saturat cu Orașul de Jos sub-utilizat și cu zonele industriale reconvertite. Modelul de referință este Vauban-Nantes. Pe acest schelet, viitoarea Organizație de Management al Destinației (DMO) urmează să opereze, împreună cu instituțiile culturale ale Sibiului — FITS, Muzeul ASTRA,  Muzeul Național Brukenthal, Filarmonica Sibiu —, o programare europeană permanentă, pregătită 18 luni înainte de inaugurarea din 2034.

Argumentul a fost făcut explicit pentru sibieni, nu pentru turiști: un singur landmark cultural produce aproximativ 70% din impactul cumulat al unor intervenții fragmentate cu același buget. Iar impactul nu este doar economic. Este urban (regenerarea zonelor abandonate), cultural (ofertă europeană anuală pentru rezidenți), de bunăstare (axa Cibin ca infrastructură verde împotriva insulei de căldură urbană) și identitar (trecerea de la „oraș medieval” la „Magnet Cultural European”, o identitate pe care rezidenții o pot revendica).

Cinci angajamente formale, 22 de indicatori

Pentru ca principiul să nu rămână declarație, strategia introduce cinci angajamente cu instrumente operaționale. Anti-gentrificare structurală prin reglementarea Airbnb în Centrul Vechi la maximum 8% din locuințe. Praguri de alertă socială: satisfacția rezidenților sub 70% declanșează automat ajustarea strategiei. Forum Comunitar semestrial cu feedback documentat, alimentând reviziile bianuale din 2030 și 2032. Programul „Tourist in your own city”. Și distribuirea fluxurilor către Mărginime, Orașul de Jos și axa Cibin, pentru a proteja zonele rezidențiale critice de supraturism.

Toate sunt urmărite într-un instrument de guvernanță numit Sibiu Compass — un tablou de bord public cu 22 de KPI organizați pe patru axe cardinale: Nord (economic), Est (calitate și sustenabilitate), Sud (brand și notorietate), Vest (guvernanță), cu evaluare semafor. Modelul a fost adaptat după Copenhagen Compass și Scotland Outlook 2030 Performance Tracker. Pentru o administrație locală românească, este un grad de transparență și de auto-corecție pe care, până acum, foarte puține documente strategice l-au asumat.

Întrebarea care a rămas în sală: cine își asumă?

Spre finalul panelului, dialogul a continuat firesc către cea mai grea întrebare a oricărei strategii: cine o aplică? Și, mai exact, cine este responsabil când ceva nu merge?

Oprica a tras o linie clară. Primăria nu trebuie să organizeze evenimente. Primăria trebuie să administreze orașul și să creeze condiții echitabile pentru cei care știu să organizeze evenimente. În schimb, o Organizație de Management al Destinației (DMO) ar trebui să facă exact această muncă — și ar trebui să fie deținută, în mare parte, de mediul de afaceri, nu de primărie. Aceasta este norma în Europa. În România, toate DMO-urile sunt deocamdată controlate de autoritățile locale. Schimbarea acestui model — a spus Oprica — este una dintre bătăliile cele mai importante ale următorilor ani.

“În România, toate DMO-urile sunt deocamdată controlate de primării. Schimbarea acestui model este una dintre bătăliile următorilor ani.” (Romulus Oprica)

De ce contează unde a fost prezentată

Revenim la întrebarea de la început. De ce a fost prezentată această strategie în sala Conferinței Economice Internaționale de la Sibiu (IECS), și nu în altă parte?

Răspunsul, simplu spus, este că Sibiul nu avea, până în acel moment, un spațiu în care stakeholderii ecosistemului — universitate și primărie, hotelieri și bănci, cercetători europeni și pensiuni din Mărginime — să fie așezați la aceeași masă, cu același microfon, pentru aceeași conversație. Faptul că acel spațiu a fost găzduit de Facultatea de Științe Economice ULBS — și nu de o autoritate, nu de o asociație patronală, nu de un think tank — spune ceva important despre cum se construiește astăzi leadership-ul comunitar.

În planul managerial prin care conf. univ. dr. Alin Opreana, decanul facultății, și-a prezentat direcțiile pentru mandatul său, Facultatea de Științe Economice ULBS este descrisă drept „o comunitate academică deschisă, diversă și incluzivă în cadrul căreia studenții și cadrele didactice să contribuie la diferite provocări societale, prin cunoștințe și soluții creative”. IECS 2026 a fost un test concret al acestui angajament. Un test trecut.

Pentru că o facultate care iese din sala de curs nu mai face doar educație. Face educație pentru comunitate și atunci când o face cu rigoarea cercetării și cu deschiderea unei conversații, devine exact acea comunitate academică deschisă, diversă și incluzivă pe care conducerea Facultății de științe Economice ULBS a stabilit-o drept obiectiv strategic.

Sibiul a trăit douăzeci de ani din câteva povești mari: 2007, 2019, ascensiunea aeroportului, creșterea constantă a numărului de turiști, statutul de bijuterie a Transilvaniei. Dar fiecare poveste mare își trăiește energia un timp și, dacă nu este urmată de alta, se transformă în nostalgie. Este foarte ușor, când toată lumea îți spune că ești frumos, să uiți să te întrebi cum vrei să arăți peste zece ani.

Rămâne de văzut, în următorii zece ani, ce decide orașul să facă.

Conversația continuă.

Printr-un portofoliu variat de evenimente, Facultatea de Științe Economice ULBS își asumă rolul de gazdă a conversațiilor publice despre viitorul Sibiului. Conferința Economică Internațională de la Sibiu (IECS) este organizată anual de Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Ediția 2026, sub tema Rethinking the Future of Tourism, a reunit, în 22–23 mai 2026, 143 de cercetători din 28 de instituții academice și 9 țări.