Vestimentația de ceremonie

Este un ansamblu care comunică simbolic prin convenţii privind limbajul vestimentar medieval, statutul Rectorului de şef cu rang de „Magnificus” al unei corporaţii autonome şi privilegiate.

Respectând codificaţia heraldică, vestimentaţia Rectorului este de culoare roşu scarlata cu garnituri din hermină, semnifică şi semnalează o autoritate suverană sau cu puteri suverane delegate, în cazul nostru prin Constituţie.

În tradiţia medievală, universitarii beneficiază de dreptul de a purta veştminte ample, lungi până la glezne, asemenea clerului, nobililor şi magistraţilor coroanei. Potrivit rangului universitar suprem, roba rectorului este lungă, din catifea roşu scarlata căptuşită cu hermină vizibilă la manşetele răsfrânte înalt.

Toate ţinutele somptuoase de tradiţie medievală, şi ale universităţii, includ o piesă emblematică, „loros”, o eşarfă lungă, reducţie a togii romane, semn al cetăţeniei romane şi al apartenenţei la civilizaţie, opusă barbariei. Lorosul, un obiect simbolic secular al antichităţii târzii a ambelor părţi ale imperiului, perpetuat în apus prin biserică, transmis Sfântului Imperiu Roman, în răsărit prin imperiul bizantin, este generalizat în ţinutele clericilor, nobililor, magistraţilor şi notabililor, prezent în uz ceremonial în ţinutele clericilor magistraţilor şi universitarilor.

Ţinuta de ceremonie a Rectorului este proprietate a Universităţii, presupune mănuşi albe cu manşete lungi, ca simbol al statutului privilegiat de „regalia

.