RO | EN MyAccount
Caută
Persoană de contact Teodor Boanta teodor.boanta@ulbsibiu.ro
Tipăreşte ştirea Trimite Articolul RSS Feed

Conf. univ. dr. Laura-Maria Crăciunean va reprezenta România la ONU
   08 Aprilie 2016

Laura-Maria Crăciunean, conferențiar universitar dr. la Facultatea de Drept din cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu va fi reprezentantul României în Comitetul Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale (CESCR), organism în care  România a mai fost reprezentată o singură dată, în anii `80.

Pentru mandatul care va începe la 1 ianuarie 2017 și se va finaliza la 31 decembrie 2020, Laura-Maria Crăciunean a concurat, pe cele două locuri vacante alocate Europei de Est, cu alți doi profesori de drept, din Polonia și Belarus.

”Sunt mândru și foarte bucuros de faptul că ULBS dovedește încă odată că are valori, oameni profesioniști, dedicați profesiei, dar mai ales comunității academice sibiene. Mă bucur că Laura Crăciunean a reușit această performanță remarcabilă, de a reprezenta nu numai comunitatea sibiană, ci România la cel mai înalt nivel. Este o dovadă a faptului că Laura este o profesionistă desăvârșită, lucru pe care l-am remarcat de-a lungul anilor. Este o muncitoare și un participant activ la evenimentele care s-au desfășurat în universitate. Nu am decât să o felicit, să îi urez succes și cu siguranță sunt mândru că universitatea, prin ea, are o astfel de reprezentare la nivel internațional. Eu sunt convins că Laura va face față, pentru că are multe calități, dar una pe care ma remarcat-o este că știe să comunice bine, este un om al dialogului și, fie că e vorba despre momente conflictuale, fie că nu, dialogul și comunicarea sunt esențiale în anumite momente de negocieri. Pentru ea este un moment deosebit de important în cariera sa profesională. Sunt convins că datorită muncii pe care a depus-o, viitorul ei este unul consolidat, pentru ea, în primul rând, dar și pentru comunitatea academică sibiană”, a declarat prof. univ. dr. ing. Ioan Bondrea, rectorul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu. Rectorul ULBS mai spune că este un rezultat important și pentru studenții universității sibiene care ar putea valorifica experiența practică a profesorului lor „și, de ce nu, prin intermediul absolvenților ULBS, peste ani, să existe din nou un reprezentant al României în Comitet”.

Cum ați ajuns să reprezentați România la acest nivel?

Laura-Maria Crăciunean: Au fost mai multe etape. La nivel internațional, prin alegeri. Astfel, candidatura mea a fost depusă de statul român, în luna septembrie 2015, pentru cele două locuri vacante alocate Europei de Est. Inițal au fost depuse trei candidaturi, pentru aceste locuri, cea a României, a Poloniei și a Belarusului. La finalul lunii martie 2016, reprezentantul Belarusului s-a retras. Acest lucru a făcut posibilă alegerea mea și a reprezentantului Poloniei, prin aclamare, de către cele 54 de state membre ale Comitetului Economic și Social (ECOSOC).

Ce presupune activitatea în cadrul Comitetului?

Laura-Maria Crăciunean: Metodele de lucru ale comitetului sunt, în principal, trei iar acestea vizează: examinarea rapoartelor statale (pe care statele părți la Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale le depun, odată la 5 ani, în scopul de a arăta cum anume au implementat, la nivel național, drepturile economice, sociale și culturale); examinarea plângerilor individuale și examinarea plângerilor inter-statale.

Prima dintre acestea este metoda de lucru de bază și presupune, din partea Comitetului, o muncă de verificare a datelor și susținerilor din rapoartele statale, adresarea de întrebări și explicații reprezentanților statelor precum și, ulterior acestui dialog, formularea de recomadări. În toate cazurile, dialogul constructiv este caracteristica de bază a acestei interacțiuni dintre state și Comitet.

Celelalte două metode de lucru sunt mai noi. Ele au început să fie utilizate începând din anul 2013 și numai față de acele state care sunt părți și la Protocolul Opțional al Pactului Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale. În esență, în cazul în care unei persoane fizice i-a fost încălcat, de către un stat parte la Pact, unul dintre drepturile prevăzute în acesta (dreptul la muncă, dreptul la educație, dreptul la un standard de viață adecvat, dreptul de a participa la viața culturală etc.), ea se poate adresa, dacă sunt îndeplinite toate cerințele din Protocolul Opțional, Comitetului cu o plângere. Comitetul are în sarcină să rezolve această plângere. Aceasta este, în accepțiunea Comitetului, o plângere individuală. Apoi sunt plângerile inter-statale. Respectiv situațiile în care un stat se plânge, împotriva unui alt stat, de încălcări ale drepturilor economice, sociale și culturale. Din nou, este, în condițiile Protocolului Opțional, sarcina Comitetului să soluționeze cele sesizate. Și în cazul ultimelor două metode de lucru, interacțiunea dintre statele implicate și Comitet este una care se bazează pe dialogul constructiv și, mai puțin pe găsirea, cu orice preț, a unui vinovat. Mai mult, întreaga procedură este confidențială.

Ce sesizare ar putea face, spre exemplu, un sibian la Comitetul din care veți face parte?

Laura-Maria Crăciunean: Așa cum am spus, începând din anul 2013, Comitetul poate, în baza dispozițiilor Protocolului Opțional la Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, să soluționeze plângeri individuale adresate de cetățeni ai unui stat care a acceptat dispozițiile Protocolului adițional la Pact. România nu face parte din categoria statelor care intră sub incidența prevederilor Protocolului Opțional.

În general vorbind, câteva exemple de încălcări ale unui drept prevăzut de Pact poat fi: încălcarea  dreptului la locuință, ca urmare a evacuării forțate a unei persoane sau încălcarea dreptului la educație prin faptul că statul nu a construit suficiente școli ori accesul la acestea este dificil, sau diferitele tratamente discriminatorii la locul de muncă etc.

Veți avea o echipă din România cu care veți lucra sau internațională?

Laura-Maria Crăciunean: Structura comitetului este una internațională, prin natura sa. Munca mea în comitet presupune să lucrez cu ceilalți 17 experți independenți, aleși de ECOSOC. Aceștia au fost selectați, pe criteriul competenței și potrivit principiului repartiției geografice echitabile, din cele cinci grupuri regionale ale ONU: grupul regional Europa de Est, grupul regional al statelor din Europa de Vest și alte state, grupul regional al statelor din Asia-Pacific, grupul regional al statelor din America latină și Caraibe și grupul regional al statelor africane. Așadar, voi lucra într-o echipă.

Practic, eu voi ocupa, pe perioada celor 4 ani, unul dintre cele trei locuri alocate Europei de Est, alături de reprezentantul Poloniei (ales și el odată cu mine) și reprezentatul Federației Ruse, al cărui mandat a început în anul 2015. Ambii sunt profesori de drept internațional.

Cum s-a derulat procesul de selecție la nivel național?

Laura-Maria Crăciunean: În luna ianuarie 2014, la București, a fost bun proces de selecție la nivel național. Acesta a fost organizat și gestionat de o comisie interministerială de la Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției. Am fost trei candidați. În urma acelei selecții am obținut nominalizarea de candidat din partea României, pentru a participa la alegerile pentru Comitetul ONU privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale.

România a mai avut reprezentați în Comitetul ONU?

Laura-Maria Crăciunean: În acest comitet, din câte știu eu, o singură dată. Undeva prin anii 80. Aceasta ar fi prima reprezentare a României în CESCR, de după anul 1989. În alte comitete ale ONU, România a avut, și are încă, și alți reprezentanți.

Veți rămâne și în cadrul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu?

Laura-Maria Crăciunean: Sigur nu plec! Din, cel puțin, două motive. În primul rând, dacă nu eram profesor la universitate, cred că nu intram în discuție pentru un astfel de mandat. Munca în comitet presupune existența unei expertize anterioare în materia drepturilor economice, sociale și culturale. Practic, această poziție vine în urma experienței mele de cercetare și de profesor de drept internațional. Faptul că am scris lucrări exact pe tema drepturilor economice, sociale și culturale a reprezentat un mare avantaj, pentru că este o nișă. În al doilea rând, munca în Comitet presupune, din punctul de vedere al deplasărilor, participarea la sesiuni care se desfășoară de trei ori pe an, la Geneva. Așadar, vor exista deplasări, așa cum există și acum pentru diferite conferințe și proiecte internaționale, dar acestea nu sunt, deloc, incompatibile cu activitatea mea de profesor la Facultatea de Drept. Pentru mine, personal, și am spus-o cred și cu alte ocazii, cariera mea de profesor este și va rămâne principala preocupare. Dar, nu pot să neg că obținerea acestui mandat este, pe lângă un mare motiv de bucurie personală și o mare provocare profesională. Și asta, cred eu, că îmi va da toate ”ingredientele” necesare pentru a încerca să fiu foarte bună în activitatea pe care o voi desfășura acolo. Mai mult, cred că această activitate va fi foarte utilă, din punct de vedere al experienței practice pe care o voi dobândi, pentru tot ceea ce voi face apoi și în activitatea mea didactică.

Ce înseamnă pentru dvs. această funcție? Vorbim de gestionarea inclusiv a relațiilor dintre două state, vorbim de geopolitică la cel mai înalt nivel.

Laura-Maria Crăciunean: În primul rând, este vorba despre respectarea de către state a unei categorii de drepturi care au fost, vreme îndelungată, neglijate. Motivele pentru care au avut acest statut au fost multiple: de la natura lor juridică specială, la diviziunile ideologice dintre Est și Vest ori la resursele financiare pe care statele trebuie să le aloce pentru ca aceste drepturi să nu fie doar ”drepturi pe hârtie”. Astfel, da, nu neg, este o mare responsabilitate. Pentru că sunt multe ”sensibilități” care trebuie conciliate. Dar cred că, pe lângă cunoștințele tehnice, mai sunt și alte experiențe anterioare care mă vor ajuta. În primul rând, am reușit să călătoresc suficient, să văd cu ochii mei multe ”realități” și să interacționez cu oameni proveniți din multe culturi și civilizații foarte diferite de cea din care provin eu. Acest lucru mă face să fiu receptivă, sensibilă și deschisă la modul în care se poate pune o problemă ori la perspectivele diferite din care acesta poate fi privită. În al doilea rând, nu sunt la prima experiență în cadrul ONU. Încă din septembrie 2014 activez în cadrul Comitetului Consultativ al Consiliului Drepturilor Omului, un think-thank al acestuia, în cadrul căruia, anul acesta, la sesiunea din februarie 2016, am fost aleasă, pentru 1 an, vicepreședinte în Biroul de conducere. Așa că, într-un fel, pot spune că mi-am făcut ”ucenicia” în cadrul organizației.

Ce este CESCR:

Comitetul ONU pentru Drepturile Economice, Sociale și Culturale (CESCR) este un organ subsidiar al Comitetului Economic și Social (ECOSOC), este format din 18 experți (profesori de drept internațional, drepturile omului, relații internaționale etc.), nominalizați de guvernele statelor părți, dar care, în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, acționează independent de acestea.

Comitetul are ca principală responsabilitate monitorizarea implementării la nivel național, de către statele părți, a Pactului Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale și, începând cu anul 2013, soluționează plângeri individuale și inter-statale care se referă la încălcarea de către state a unuia dintre drepturile cuprinse în acest pact.

Activitatea comitetului a devenit foarte vizibilă și importantă și în contextul implementării prevederilor Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, adoptata de cele 193 de state membre ale Organizatiei Națiunilor Unite în luna septembrie 2015.

Alte detalii: http://mpnewyork.mae.ro/local-news/1886

http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/CESCR/Pages/Elections2016.aspx

 

 

Documente / Legături:


Webmail | Liste Mail | Grupuri | Webspace | Newsletter | UMS | e-Learning | Reţea Internă
Informaţii de Contact | Hartă Site | Suport Tehnic LinkedIn - Absolventi ULBS Facebook Twitter YouTube Channel     
Copyright © 1998-2016 Direcția Comunicaţii şi Marketing a ULBS | Termeni de Utilizare